Mircea are bani, inteligență, libertate și convingerea adolescentină că poate înțelege orice. Apariția Ilincăi îl obligă să descopere că dragostea, vinovăția și maturizarea nu respectă teoriile pe care le construiește împreună cu prietenii săi. Elefantul în bostănărie este un roman despre adolescență spus din interiorul ei, fără nostalgie și fără menajamente.
De la călugării care fabrică Mesia pentru Lumile Agricole până la Gheorghe, omul de la țară de care depinde fără să știe stabilitatea unei găuri de vierme, povestirile din Gheorghe, un om special explorează credința, tehnologia, timpul și fragilitatea omenească. Volumul trece firesc de la speculația SF la umor, parabolă și autoironie, reunind lumi legate de Abația și DemNet cu istorii independente.
În Ameropa anului 2089, DemNet promite forma definitivă a democrației: fiecare cetățean votează, iar importanța votului său este calculată de sistem. Igor Lemme, misteriosul editorialist al celui mai influent ziar al lumii, vede însă în perfecțiunea noii orânduiri începutul sfârșitului politicii. Când își dezvăluie identitatea, decide să folosească propriile reguli ale sistemului împotriva lui însuși.
Într-un Imperiu care se întinde peste lumi locuite de oameni, Abația augustiniană păstrează un monopol de care depinde hrana civilizației. Când quintul imperial Rimio de Vassur pătrunde între zidurile ei, confruntarea dintre Imperiu și călugări deschide drumul spre secrete vechi de secole, clone, religii fabricate și un posibil Armaghedon. O poveste despre dragoste și război, imperii și Sfântul Augustin cel Nou.
Imperiul s-a destrămat, Abația a dispărut, iar vechile certitudini au lăsat în urmă lumi care își caută din nou sensul. În timp ce Arrus încearcă să afle originea quinților, clonele pregătesc renașterea Sfântului Augustin cel Nou, iar Xtyn poartă în aceeași minte destine și memorii care par să conducă spre împlinirea unei profeții vechi de milenii. Ultimul volum al trilogiei mută miza de la putere la sens.
Au trecut șaptesprezece ani de la răscoala Lumilor Agricole. Clonele au învins Imperiul, dar victoria le-a lăsat moștenire o problemă mai greu de rezolvat decât războiul: cine sunt ele după ce Abația le-a redat amintirile unor oameni morți de milenii? În timp ce noua ordine încearcă să se stabilizeze, pe Kyrall apariția lui Xtyn deschide o etapă neașteptată a confruntării dintre credință, memorie și putere.
Șapte povești de dragoste, aceeași femeie și un viitor în care memoria, conștiința și identitatea pot fi reconstruite tehnologic. De la nemurirea digitală la colonizarea planetei Marte, eu 2.0 urmărește aparițiile Cassandrei prin universul DemNet. Fiecare povestire adaugă o nouă piesă portretului ei și întreabă cât dintr-un om poate supraviețui atunci când trupul, timpul și chiar realitatea devin negociabile.
Murături pe balcon, lifturi capricioase, facturi aduse la ușă, sărbători pregătite cu mijloace modeste, primele calculatoare și o Românie care încearcă să se obișnuiască cu capitalismul. Cronici domestice adună texte scrise între 1997 și 2003 și recompune viața cotidiană a unei familii ieșene de la bloc. Umorul, observația și nostalgia transformă întâmplările mici într-un document viu al tranziției.
Un duh rusesc al casei ajunge într-un apartament din Iași și se leagă de o familie pe care o însoțește apoi la țară, administrând cu zel șosete dispărute, aparate stricate, rate, pisici și alte catastrofe domestice. Domovik și alte arătări amestecă fantasticul cu autobiografia, umorul cu melancolia și mitologia cu viața de fiecare zi, într-o suită de povești despre casă, familie și trecerea timpului.
Șuruburi păstrate „că poate trebuie”, biblioteci de sufragerie, roșii de grădină, munca patriotică, parastase, vizite și telefoane suspectate că ascultă. Cioburi – Epoca de Aur caută urmele comunismului în viața românilor de astăzi și descoperă cât de multe reflexe au supraviețuit schimbării de regim. Obiectele s-au schimbat, decorul s-a modernizat, dar deprinderile vechi continuă să modeleze discret prezentul.
Zece povestiri despre lumi care încearcă să-i explice omului cine este înainte ca el să apuce să decidă singur. În Strada Umbrelor, propaganda schimbă realitatea, identitatea devine categorie administrativă, memoria poate fi rescrisă, iar iubirea rămâne una dintre puținele forme de recunoaștere care scapă sistemelor construite pentru a ne clasifica. Science-fictionul devine aici un mod de a vorbi despre libertate și conformare.

