Trei panseuri scurte, de principiu
Published On: 22 noiembrie 2024
- Mă întreabă lumea de ce sunt atât de categoric când vine vorba de progresism. Răspunsul e simplu. M-am format ca om de stânga și simt că reprezentanții acestui curent de gândire mută centrul discuției politice dinspre dreptul unui copil de la țară de a avea încălțări ca să meargă la școală către dreptul său de a-și alege sexul/genul.
- Acum vreo zece ani, la „Litere”, am avut un profesor, să-i zicem Elenescu, care, în toiul unei controverse administrative cu o colegă, a exclamat exasperat: „Știți voi ce se citește astăzi în marile universități? Treaba voastră e să ascultați ce spun eu!” Am avut încă de atunci revelația că trăim într-o societate în care minoritatea dictează majorității, în virtutea unei competențe autoproclamate și a răcnetelor din toți bojogii, amplificate la rândul lor de o presă plină de complexe intelectuale sau cumpărată pur și simplu.
- Mă simt năucit de o realitate politică definită de o parte a electoratului care confundă dreptul la opinie cu entuziasmul părerologic, cu obligativitatea enunțării de verdicte, ceea ce transformă poiana lui Iocan, în proverbialul radio-șanț.
