Zilele astea mă obsedează schimbarea. Duc dorul energiei cu care propovăduiam odinioară principiul activismului, ca fiind singura cale a unei vieţi ce merită trăită. Astăzi mi-e greu să mă mai înfurii, mi-e prea lene ca să-mi mai pese şi mă surprind displăcîndu-mă profund pe mine însumi cînd accept în sinea mea că aş fi cumpărat…
Citește mai mult
După douăzeci de ani
Să fim bine înţeleşi: nu susţin că nu s-a schimbat nimic în România ultimelor două decenii. Ar fi o prostie, o negare a întregului sistem gnoseologic prin care îmi explic lumea şi istoria. Sînt copleşit însă de senzaţia acută că modificările ţin de formă şi nu de fond, că politicienii de astăzi ar fi fost…
Citește mai mult
Revoluția mea
Dacă n-ar fi tragic, ar fi ilar. Înghesuiala din 22 decembrie 1989, aşa cum au numit-o unii cinici mai tîrziu, a fost fără îndoială un act de voinţă a întregului popor. Deşi se manifestau la unison, e greu totuşi de crezut că românii îşi doreau aceleaşi lucruri pentru viitor. Strigau cu toţii „Jos comunismul”,…
Citește mai mult
Decrețeii
Românii par mai înclinaţi decît alte naţii spre o autofagie a elitelor, în sensul în care părem incapabili de a atinge masa critică a personalităţilor necesare alipirii noastre definitive la cultura occidentală. Decretul 770 din 1966 a reprezentat fără îndoială un experiment sociologic sinistru, dar a oferit şi o şansă unică României de a-şi croi…
Citește mai mult
