Rândurile care urmează sunt scheletul temporal pe care se desfăşoară romanul DemNet. Ele sunt o schiţă şi nu au pretenţia unui text literar, ci reprezintă mai degrabă o coală din caietul meu de notiţe. Nu are sens să insist asupra caracterului lor ficţional şi asupra faptului că multe dintre evenimentele prezise, în special cele politice, au doar rolul de a potenţa acţiunea. Ceea ce merită amintit însă este că în cei cinci ani de când am scris aceste rânduri nu s-a întâmplat nimic care să nege în vreun fel istoria imaginată de mine. Ba dimpotrivă...
2009-2011 – Marea criză produce schimbarea sentimentelor ţărilor Europei de Est faţă de capitalism, pe fondul alungării emigranţilor din Europa de Vest. Când aceştia se întorc în ţările de origine, constată că nici aici nu mai loc fiindcă mijloacele de producţie şi pământul sunt acaparate de corporaţiile vestice.
2016 – victoria partidelor naţionaliste şi a comuniştilor în alegerile din Europa de Est impune drastice măsuri reparatorii pentru tinerii născuţi după 1989, incapabili să acceadă la proprietate. Tulburări care aduc Europa în pragul unui război civil.
2021 – dispare statul Israel în urma unor atacuri nucleare succesive ale palestinienilor. Evreii emigrează din nou în Europa, creând tensiuni imense fiindcă, folosindu-se de imensele lor averi, încearcă să ia locul europenilor în anumite niveluri ale societăţii. Începe să se discute despre primatul legilor locale în faţa celor statale, inclusiv în privinţa dreptului de şedere şi de proprietate.
În Europa, în 2025 se introduce limitarea dreptului de moştenire a bunurilor imobile pe sistem danez. Proprietăţile scumpe, care întrec ca valoare suma a 25x12 salarii medii pe economie pot fi doar cumpărate de urmaşi, dacă sunt cetăţeni ai Europei, la un preţ al cărui minim este fixat de stat. Dacă nu sunt cumpărate, ele revin statului care le revinde sau le redistribuie în exclusivitate cetăţenilor săi. Măsura are ca scop şi limitarea cumpărării de pământuri de către cetăţenii altor state.
2026 – ca urmare a măsurilor din Europa, bursa de la New York se prăbuşeşte. Ruschindia încearcă să profite sistând exporturile sale de materii prime şi produse ieftine către America. La NATO se decide că siguranţa economică e la fel de importantă ca şi cea militară şi Alianţa capătă şi o componentă economică şi spaţiul său devine cunoscut ca Ameropa.
2027 – apare eurodolul, ca singură soluţie economică de salvare a Americii, confruntată şi ea cu grave tulburări de stânga. La o lună de la lansare, un fond de investiţii încearcă să speculeze cu scopul de a acumula o masă critică de monedă dincolo de care să se poată spune că banii sunt toţi ai săi. Efortul este zădărnicit de William Williamson, tânăr economist care prezintă preşedintelui SUA întregul plan, Acesta promulgă repede o lege care interzice asocierea între oricare două entităţi în asemenea scheme economice sub pedeapsa cu deportarea. Ca urmare, o mare parte a investitorilor este deportată în Ruschindia, unde formează mai apoi forţa motrice a adversităţii dintre cele două părţi. Se vorbeşte mult despre necesitatea unor legi promulgate extrem de repede fără a se pierde însă din legitimitatea lor populară.
2039 – se semnează tratatul de la Reikjavik, care pune bazele unei uniuni economice între America (de la Mexic spre nord) cu Europa, inclusiv Ucraina, dar fără Turcia. Puterile autorităţilor centrale sunt reduse mult, iar spaţiul ameropean devine unul al triburilor industrializate.
2041 – se inaugurează Tunelul subatalantic
2042 – este publicat eseul „Societarismul, o posibilă soluţie la ecuaţia generală a sociologiei grupurilor mari”, anonim pe un grup de discuţii a Universităţii de ştiinţe sociale de la Viena. Autorul ei a rămas necunoscut conform dorinţei proprii fiindcă aşa cum nota în finalul eseului său crede în acurateţea ştiinţifică a cercetării sale, dar este înspăimântat de consecinţele pe care le poate avea ea asupra dezvoltării societăţii omeneşti.
2043, punerea în funcţiune a celor trei reactoare de fuziune nucleară pe bază de tritiu completează ceea ce nu dădea energia solară şi eoliană. Energia casnică devine gratuită, iar cea pentru industrie e ca şi gratis, scopul plăţii ei fiind păstrarea competitivităţii. Urmează deceniul luminilor,
2047, ca urmare a bunăstării şi a avântului economic se cere renunţarea la interzicerea moştenirilor mari. Legea cade într-o dezbatere aprinsă. Cei nemulţumiţi încep să privească pentru prima dată mai atent către spaţiul cosmic. După îndelungi deliberări, dar şi pus în faţa unor tratate internaţionale, Parlamentul acceptă ca legea să nu se aplice decât proprietăţilor de pe Pământ. Începe goana spre spaţiu şi spre Lună. Oamenii se împart în două - cei care cheltuiesc tot ceea ce le prisoseşte şi cei care investesc pe orbită. Dezbaterea între plezirişti şi avari se întinde la nivelul întregii societăţi, de la artă la politică.
2051 – se termină construcţia liftului spaţial Clarke.
2052 – Lawrence Johnson publică în Blackwell Political Review lucrarea Postliberalismul, de la concept la practică
2054 – ca o reacţie conservatoare la recunoaşterea voids, intră în vigoare Legea Conservării Corporatiste.
2055 – Atac biologic fără precedent cu un virus ce suferă mutaţii din 24 în 24 de ore. 200 de milioane de morţi. Ameropa răspunde distrugând toate facilităţile Ruschindiei de pe Lună şi de pe Inel. Refugiaţii acestor facilităţi pun bazele mahalalei Chabilla.
2058 – apare prima variantă a NanoSan
2059 – Otto Krentz publică Manifestul comunitarist
2063 – se vorbeşte pentru prima dată de Inel; primele probe ale DemNet 1.1 cosiderat ca o reţea auxiliară de vot, cu participare benevolă.
2069 – Jose Temuro publică în Science lucrarea Redefinirea eului prin pe baza teoriei Cuantelor emoţionale. Publicarea este urmată de un scandal imens, după ce se descoperă că Temuro foloseşte aceste tehnici de foartă multă vreme, dar le-a legalizat abia după ce avansul lui nu mai putea fi anulat de nici un alt cercetător.
2072 – Ruschindia inaugurează prima colonie umană permanentă pe Marte
2074 – apare Orbstiţia, la trei luni după introducerea obligativităţii participării la NanoSan.
2075 – se înfiinţează Unitrez.
2078 – Amendamentul Petrov fixează limitele utilizării identităţii în spaţiul DemNet.
2079 – Apare NanoSan 2, odată cu amendamentul Toppolski privind deducerile fiscale ale celor care adera benevol la el.
2080 – Compania He3 livrează primii megawaţi.
2082 – CBA devine teritoriu lunar independent.
2084 – Participarea la NanoSan 2 devine obligatorie în spaţiul ameropean.
2087 – este introdus sistemul Imbunătăţirilor Obligatorii. Maxwell publică poemul Omul a murit
2088 Congresul de la Roma aduce întîlnirea istorică între Johnson, Rodomonti si Krentz unde se ajunge la concluzia că toate cele trei doctrine îşi pot atinge scopul prin introducerea obligativităţii DemNet. Se fixează ca ţintă pentru punerea bazelor acestui sistem pentru alegerile parlamentare din 31 decembrie 2102, care se hotărăşte că vot fi precedate de referendumul privind DemNet.
2089 – Adversarii DemNet denunţă ceea ce ei numesc lichidarea vieţii politice în dauna populismului extrem.
2090 – Moare Maxwell. Are loc Revolta Îngerilor
2092 – Apare ziarul Now.
15 decembrie 2102 încep evenimentele povestite în roman.
