Subscribe via RSS Feed

Să vezi de-acum cinematografie!

Cu mintea încrețită de vacanța asta care pare că nu se mai termină, am savurat ieri un cuplaj cinematografic obez: Atlasul norilor și apoi Skyfall. Primul – fabulos, al doilea – la fel de pueril ca toate episoadele francizei.

cloud atlas 300x221 Să vezi de acum cinematografie!

Atlasul Norilor poartă marca Watchowski și e genul de film pe care trebuie să îl vezi de mai multe ori. Nu știu dacă asta e de bine în general, dar mie unuia îmi place să savurez măștile nemerniciei unui Hugo Weaving încântător, să mă minunez continuu în fața măiestriei lui Tom Hanks, să apreciez frumusețea naturală a fenomenalei Hale Berry… Mărturisesc plin de curaj chiar că, acum, mor de curiozitate să citesc și cartea lui David Mitchell, chit că afirmația asta mă plasează într-o zonă aproape anecdotică a consumului cultural. Concluzionez scurt că încă îmi răsună în minte ideea de bază a filmului: nimicnicia și măreția omului vor cuceri împreună universul. Grozavă temă de meditație pentru un om care era deja preocupat de reproșul constant pe care îl primește literatura SF, acuzată că nu proiectează în viitor și partea perenă a naturii umane.

Skyfall m-a distrat încă de la început, când Bond, James Bond fugărea motociclistic pe unul pe acoperișul bazarului din Istanbul. M-am gândit că era cât pe ce să se ciocnească de personajele din Taken 2, care, din toată lumea asta mare, tot pe respectivul acoperiș se alergau, e drept în calitate de pedestrași. În rest, rețeta completă a agentului trei nule: se cumpără niște mașini, un conac și un elicopter care se distrug la filmare, se trag sfori epice pentru continuarea francizei prin reinventarea unor personaje vechi și noi deopotrivă, dar și prin pensionarea unor actori și, în general… era să adorm chiar la final. Noroc cu dame Judi Dench! Nu poți sforăi când e ea pe ecran. Nici măcar când joacă în filmele cu Bond.

Problema e că după șase ore de film, deși spre final picoteam, mi-a sărit somnul și am luat la scărpinat tableta, ca să văd în ce fel mai bate pulsul națiunii. Ei bine, n-o să credeți, dar națiunea era preocupată cu spume tot de o chestiune cinematografică: rolul nefast pe care l-a avut Sergiu Nicolaescu pentru cinematografia românească. Și m-a trăsnit o revelație cu forță de epifanie: acum că a murit Sergiu Nicolaescu, să vezi cum o să se facă și la noi filme măcar de genul celor pomenite mai sus! Ia să vezi cum noul val al cinematografiei românești va umple sălile! Ia să vezi cum au să adune trei milioane de oameni în fața ecranelor cînd o să le dea filmele la televizor! Până acum nu se putea, fiindcă trăia Nicolaescu, dar de acum încolo… Ia să vezi!

În mintea mea dezacordată de la pulsul cinematografiei se tot zbate însă bondarul unui gând: dar oare dacă ar fi fost ca, ipotetic, un regizor român să fi fost capabil de a pune pe ecran Atlasul norilor, oare cine ar fi fost acela? Nu mă încumet să răspund la această întrebare. La urma-urmei, eu sunt ăla de n-a înțeles defel chichirezul scenei în care un polițist urmărește la Bârlad un puști preț de vreo cinci minute printre blocurile gri… Poate fiindcă era adjectiv, că dacă era substantiv, devenea subiect și atrăgea și verbul unei acțiuni minimale

Hai c-am început să bat câmpii! Plec să mă dezamăgesc cu Hobbit-ul lui Peter Jackson!

share save 171 16 Să vezi de acum cinematografie!

Tags: , ,

Category: Panseuri şi sefeuri

Comments (4)

Trackback URL | Comments RSS Feed

  1. chitzu says:

    1. Stau “cuplat” pentru ca imi plac ideile si formularile dvs. Oricat de buna parere as avea despre dvs nu am pretentia unui diamant in fiecare zi. Dar nici o postare la doua luni nu e o treaba de “om de litere”, care traieste din comunicare. Putin efort, macar de dragul nostru

    2. Ceva proiecte literare ? Pana acum, pentru mine, Abatia a luat 10 iar sechelele si DemNet-ul note de trecere (sa nu fim prea precisi :-)). Mie mi se pare o medie buna dar astept un evenimen de 10+, sa urce surprinzator media. Si iertati-ma pentru fudulia asta cu notele, n-au importanta decat pentru mine.

    3. Va urez An Nou mai bun ca precedentul si la cati mai multi cititori.

    • Dan Doboș says:

      1. Tare aș vrea să fiu un om de litere care să trăiască din comunicare! Nu-s! Iar pe blog scriu când nu scriu în alte părți mai mult sau mai puțin obscure: propriul sertar, publicații diverse nonSF… Aveți însă dreptate, scriu prea puțin pe blog și promit să mă îndrept.

      2. Mi-aș dori să vă pot da vești literare, dar nu pot. Dacă e să zic ce vreau, ei bine aș vrea să termin un roman fantastic la care tot scriu și rescriu de vreo cinci ani. Nu e fantasy, e fantastic. Rămâne de văzut dacă o să găsesc și editura care să mi-l publice.
      Mă bucur că apreciați Abația. Sper ca atunci când voi fi terminat și seria DemNet să aveți o părere similară.
      3. Mersi de urări. Asemenea!

  2. Cornel Diaconu says:

    “seria DemNet” …. mmmmmm, tare suna interesant. Cand am terminat de citit DemNet nu mi-am mai imaginat vreo posibila continuare, dar acum … incepe sa zburde imaginatia si … sa ma manance degetele (dornice sa aiba sub ele paginile urmatoarei carti din serie …)

  3. Bîrsescu Robert says:

    Un an nou cu sănătate şi cu notabile realizări profesionale,cu bucurii împărtăşite cu cei dragi-în primul rând cu familia.

    La Mulţi şi buni Ani !!!

Leave a Reply




If you want a picture to show with your comment, go get a Gravatar.